piscina hotelului Melia

piscina hotelului Melia

miercuri, 11 decembrie 2013

Pastele in Corfu, o ocazie minunata de a sarbatori viata




Astazi va voi povesti cum o intamplare neplacuta, la prima vedere, se poate transforma intr-un noroc nebanuit.
In toamna anului 2012, am purces constiincioasa la cautari febrile pe booking.com, ca sa vanez oferte de Paste in Corfu, pentru ca auzisem ca au niste obiceiuri mai neortodoxe, de exemplu aruncatul cu ulcioare de la geamuri si muream de curiozitate.
Am gasit o oferta pentru 10 nopti All Inclusive la Hotelul Cyprotel Almyros Natura http://www.booking.com/hotel/gr/almyros-natura-corfu.ro.html?aid=367008, (la care tocmai fusesem in septembrie 2012 - vezi mai multe despre hotel in postarea din 29 iunie), la pretul de 220 euro pe camera.
Toate bune si frumoase. Cu o saptamana inainte de plecare, ma suna cei de la booking.com, cum ca au fost anuntati de hotel ca e overbooked (urat cuvant) si ca vom merge la un alt hotel din zona Acharavi, de 5* All Inclusive, pe numele sau,  Gelina Village. Cand am intrat pe site-ul hotelului si am vazut ca e de lux, apoi, am vazut si pretul de cca 1000 euro, sa lesin si nu alta; nu pentru ca nu ar fi meritat banii, dar bugetul nostru nu era asa generos. Norocul meu ca cei  de la booking.com sunt extrem de seriosi, asa ca am platit exact acelasi pret pe care l-am rezervat, adica 220 de euro.
 Mi-am dorit anul acesta sa-mi petrec sarbatorile pascale in Corfu si, trebuie sa recunosc faptul ca m-am dus sa vad un obicei barbar si m-am intors alt om.
In Sambata Mare am plecat din Acharavi dimineata si am parcurs cei 35 de km pana in Corfu Town dupa ce, in prealabil, discutasem cu o batranica din sat, care ne-a povestit tare mandra tot ce se va petrece in acea zi.
Ajunsi in Corfu, am descoperit ca, inca de la iesirea din portul de ferry, cordoane de politie blocasera accesul auto spre Portul Vechi, unde trebuia sa ajungem noi. Asa ca, abia dupa vreo 15 minute de invarteala prin oras, am gasit cu greu un loc de parcare. Ei si de aici incepe nebunia: valuri, valuri de multime se indreptau spre Esplanada orasului vechi, asa ca, ne-am lasat pur si simplu antrenati spre locul respectiv, in timp ce in departare se auzeau cantece de fanfara.
Ca sa ajungi in piata din portul vechi, trebuie sa treci de o poarta foarte veche care arata ca un arc de triumf. Ferestrele si balcoanele caselor impodobite cu steaguri rosii erau pline de oameni, de parca stateau sa se prabuseasca peste noi. In fine, trecem de poarta si se deschide in fata noastra o piata imensa, incadrata pe o parte de cladiri inalte, pe o parte de mare, iar in mijloc o oaza de verdeata cu copaci inalti, seculari, si oceanul de oameni care pur si simplu vuia, in asteptarea a ceva... Se aud in departare clopote si imediat apar la balcoane niste ulcioare imense, de peste un metru inaltime, de culoarea teracotei, tinute cu greu de cate 2-3 oameni. M-a trecut un fior rece si in clipa aia m-am gandit "Dumnezeule, daca pica pe oameni? ", insa multimea s-a retras un pic lasand un spatiu liber langa cladiri. Apoi au inceput sa le dea drumul, dar nu simultan, ci pe rand, astfel incat momentul sa fie savurat indelung si la fiecare ulcior aruncat, se auzea cate un strigat al multimii. E o senzatie de nedescris in cuvinte, trebuie sa fiti acolo ca sa realizati ce spun. Toata lumea zambeste, e bine dispusa, nimeni nu te inghionteste, sau striveste, parca suntem toti din acelasi neam si nu din toate colturile lumii. Sunt familii de greci care vin special in Corfu de Paste, sunt americani, coreeni, etc, toate natiile posibile.
Exista multe interpretari date acestui obicei, printre care cea legata de aruncarea proviziilor ramase de anul trecut, pentru ca recolta de anul acesta sa fie bogata, spargerea ghinionului, s.a., dar cea care m-a impresionat cel mai mult, a fost pilda batranicii din Acharavi care a spus asa: "lasam in urma ce este vechi in noi (simbolizat de ulcioarele vechi) si renastem in numele Domnului nostru Isus Christos"
Dupa isprava asta, lumea a inceput sa se indrepte spre terasele si cafenelele din orasul vechi. Acesta e un labirint fermecator, cu stradute inguste, unele avand doar 1-2 metri latime, pline de magazine cu suveniruri, minirestaurante, cafenele si bisericute. Acum ca s-a spart ghinionul si recolta promite sa fie bogata, am luat si noi cate o bucata sparta de ulcior ca sa ne poarte noroc. Apoi ne-am asezat la o terasa in furnicarul acela de lume, care discuta voioasa in toate limbile pamantului si parca eram de cand vremea acolo, nu mai vroiam sa plecam.
Din pacate, am pierdut procesiunea cu moastele Sf. Spiridon, care avusese loc pe la 9 dimineata. In Corfu Town are loc o singura Slujba de Inviere in piata din portul vechi. Incepe la ora 23 si se termina la ora 24, cand se imparte lumina venita direct de la Ierusalim. In schimb, in celelate localitati slujbele au loc in biserici. Noi am ales sa mergem la bisericuta din Acharavi, unde, la 12 noaptea s-a impartit lumina in timp ce se auzeau tunurile din Corfu Town, urmate de ploaie de artificii.
La intoarcerea la hotel ne astepta o masa festiva cu oua rosii, cozonac, friptura de miel, exact ca la noi.
Corfiotii sunt niste oameni extraordinari, mandrii de originea lor, plini de viata, veseli, relaxati, chiar daca si la ei e criza, stiu sa se bucure de viata si sa profite din plin de ceea ce au mai bun, putin sau mai mult, nu conteaza si, uitandu-ma inapoi, constat ca incrancenarea si incruntarea nu ne fac bine, in schimb o atitudine mai relaxata asupra vietii face minuni. Christos a Inviat!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu